<
>
swopdoc logo
Download
a) trade for free
b) buy for 1.41 $
Document category

Essay
Literature

University, School

Universitatea de Vest din Timisoara - UVT Timisoara

Grade, Teacher, Year

Herr Breuer, 3

Author / Copyright
Text by Annalise U. ©
Format: PDF
Size: 0.15 Mb
Without copy protection
Rating [details]

Rating 3.5 of 5.0 (2)
Live Chat
Chat Room
Networking:
0/0|0[-3.0]|0/17







More documents
Caracterizarea personajului principal ION Ion este personajul principal, eponim, rotund al romanului ,care ii poarta numele, de Liviu Rebreanu. El este fiul Zenobiei si al Glanetasu din Pripas. Mama sa intrase in casatorie cu ceva pamant insa Glametasul “bause” teritoriul, motiv pentru care Ion incearca un senimtent de ura pentru tatal sau si creste ravnind la pamant, care devine ratiunea lui de a fi. Numele sau reprezinta destinul miilor de Ioni saraci, care tanjesc dupa pamant si care, odata ce l-au obtinut, isi continua viata…
O scrisoare pierdută -tema şi viziunea/partic­ula­rităţi de construcţie/car­ac­terizare/­tipuri de comic - Perioada de după 1860 se caracterizează prin transformări importante în cultura română, reprezentând deschiderea epocii marilor clasici printr-un spirit de modernizare impus de tânăra generație. Un rol esențial în dezvoltarea culturii românești l-a avut Societatea Junimea ce a constituit o mișcare de sinteză și manifestare a spiritului critic, activând din anul 1863 până la sfârșitul secolului XIX. Junimiștii…
O noapte furtunoasa: Ion Luca Caragiale- comedia sociala de moravuri. Comedia – O scrisoare pierdută (Caragiale)

COMEDIA – O scrisoare pierdută (Caragiale)

  1. Încadrarea autorului în contextul literar :

I.L. Caragiale este unul dintre cei 4 mari clasici ai lit rom, alături de Slavici, Eminescu şi Craengă, fiind  considerat cel mai mare dramaturg prin cele patru comedii (OSP, ONF, D’ale carnavalului si Conu’ Leonida fata cu reactiunea) si prin drama  Napasta. Ca prozator, numele său se leagă de volumul Momente şi schiţe şi de nuvelele psihologice (O făclie de Paşti, În vreme de război) sau fantastice (Calul Dracului, La hanul lui Mânjoală).

  1. Capodopera sa este considerata OSP, aparuta in 1884, comedie clasica de moravuri ce are ca tema prezentarea vietii politice din capitala unui judet de munte in preajma alegerilor, prilej pt ILC de a realiza o fresca a societatii romanesti din a doua jumatate a sec. al XIX-lea.

  2. OSP=comedie:

a. OSP este o specie dramatica deoarece :

  • Nu are narator, evenimentele petrecându-se in fata spectatorilor sau fiind reconstituite prin secvenţe narative

  • Are ca modalităţi de expunere monologul si dialogul

  • Textul este structurat in acte si scene – 4 acte : actul 1 si 2 au ca fundal salonul lui Tipatescu, actul 3 la primarie, Actul 4 in gradina lui Trahanache.

  • Textul este scris pt. a fi pus in scena, in acest sens evenimentele evolueaza direct in fata spectatorilor sau sunt relatate de personaje in secvente narative (ex : steagurile)

  • Singurele interventii in text ale autorului sunt didascaliile, indicatiile scenice prin care sunt prezentate detaliile de fundal, vestimentatia personajelor,  mimica, gestica si miscarea lor scenica.

Model de exprimare: Textul este structurat în 4 acte, compuse din scene, iar elementele spaţio–temporale corespund acestui tip de text, prin limitare şi precizare exactă: primele două acte au ca fundal salonul lui Tipatescu, Actul al III-lea surprinde decorul primăriei, iar Actul al IV-lea – grădina lui Trahanache. Textul este scris pentru a fi pus în scenă, în acest sens evenimentele evoluând direct în faţa spectatorilor sau fiind relatate de personaje în secvenţe narative.

De pildă,  în primul act, secvenţa numărării steagurilor este evidenţiată prin relatarea lui Tipătescu despre plimbarea făcută cu Zoe în oraş. Singurele interventii în text ale autorului sunt didascaliile, indicaţiile scenice prin care sunt prezentate detaliile de decor, vestimentaţia personajelor, mimica, gestica şi mişcarea lor scenică.

De exemplu, Trahanache rosteşte replicile în Scena a IV-a, Actul I, „oprindu-se şi privind la Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleştaţi, cu mirare şi ciudă”.

b. OSP stârneşte râsul prin surprinderea unor moravuri ale societatii, satirizându-le, aduce in prim-plan personaje ridicole, mediocre din punct de vedere moral, intelectual sau social si are un final fericit, conflictul fiind rezolvat printr-o soluţie de compromis (argumentarea apartenenţei la specia comedie)

  1. Justificarea încadrării într-un anumit curent literar :

Free of charge
Download
O noapte furtunoasa: Ion Luca Caragiale- comedia sociala de moravuri. Comedia – O scrisoare pierdută (Caragiale)
Click on download to get complete and readable text
• This is a free of charge document sharing network
Upload a document and get this one for free
• No registration necessary, gratis

Prin caracterul satiric, prin surprinderea unor moravuri etern valabile precum adulterul, minciuna, demagogia sau incultura, prin crearea unor caractere memorabile şi prin selecţia unor indici spaţio-temporali cu valoare de generalitate („capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”), opera ilustrează principii estetice ale clasicismului.

  1. Analiza unor elemente de compoziţie a textului dramatic :

  1. A. Titlul – sugereaza pe de o parte intriga textului: pierderea unei scrisori compromitatoare pentru inalta societate dintr-un oras de munte; pe de alta parte articolul nehotarat din titlu exprima faptul ca santajul politic prin instrumente precum documentele intime este un morav des intalnit in epoca, scrisoarea pierduta de Zoe fiind doar una dintre multele de acest tip ratacite atunci.

B. Momentele subiectului :

Expoziţiunea – în salonul lui Tipătescu, prefectul şi Ghiţă Pristanda, poliţistul oraşului, discută articolul semnat de Caţavencu în Răcnetul Carpaţilor, apoi despre spionarea adversarilor politici din seara precedentă.

Intriga – şantajarea de către Caţavencu a clasei politice aflate la putere prin surprinderea unui bilet compromiţător, care ar demasca adulterul dintre Zoe Trahanache şi Tipătescu.

Desfăşurarea acţiunilor descrie pe de o parte eforturile lui Trahanache de a găsi o armă de contraşantaj, pe de altă parte încercările lui Tipătescu şi ale Zoei de a recăpăta scrisoarea pierdută.

Punctul culminant – încăierarea din seara primăriei, declanşată de Pristanda din ordinul lui Tipătescu, în timpul căreia Caţavencu pierde pălăria în a cărei căptuşeală se afla scrisoarea

Deznodământul : în calitate de fost poştaş, cetăţeanul turmentat îi returnează Zoei biletul găsit în pălăria rătăcită la încăierare.

a. principal – intre cele 2 partide politice care isi disputa postul de deputat, cei aflaţi la putere susţinându-l pe Farfuridi, iar opoziţia pe si Catavencu.

b. secundar – in sanul partidului aflat la putere, se manifestă temerile de tradare ale lui Farfuridi si Branzovenescu.

c. conflicte între diferite personaje, analizabile în diferite scene: Caţavencu şi Tipătescu, în confruntarea din salonul prefectului, în care Caţavencu refuză toate funcţiile propuse de Tipătescu în locul celei de deputat.

Meritele lui Caragiale in constructia conflictului si a subiectului dramatic :

  • a acordat roluri importante unor personaje secundare (Agamemnon Dandanache=elementul-surpriza prin care se anulează câştigarea alegerilor de unul dintre cei doi pretendenţi iniţiali, si Cetateanul turmentat=elementul hazardului, singurul personaj care nu caută scrisoarea pierdută, dar intră de două ori în posesia ei)

  1. Personajele :

Un element specific comediei – personajul-tip=personaj care are o trasatura dominanta careia i se subordoneaza toate celelalte :

    • Zoe=adulterina/cocheta

    • Trahanache=incornoratul si ticaitul

    • Catavencu=demagogul

    • Politicianul corupt-toti

    • Functionarul, slugarnicul=Pristanda

    • Decrepitul=Dandanache

    • Farf si Branz=prostul fudul

    • Meritele – depăşirea schematismului personajelşor, cărora le creează complexitatea psihologică: Zoe=femeia cocheta, dar si voluntara, manipulând întreaga viaţă politică din culise; Trahanache=incornoratul, dar in acelasi timp personaj echivoc, caracterizat prin abilitatea cu care tolerează adulterul soţiei, conştient că dacă ar fi dat în vileag, şi-ar pierde poziţia politică şi socială.

  1. c. de moravuri – satirizarea unor defecte ale societatii : adulterul, minciuna, demagogia, coruptia, santajul, tradarea in prietenie.

  2. C. de situatii – crearea unor circumstante ridicole care evidentiaza decaderea morala sau intelectuala a personajelor: triunghiul conjugal, cuplul Farf-Branz, lipsit de simţul ridicolului, intratrile si iesirile cetat. turm., evolutia inversa si motivul pacalitorului pacalit (Catavencu), echivocul (Trahanache), coincidenţa (Dandanache şi caţavencu folosesc, pentru a parveni, aceeaşi armă de şantaj politic), quiproquoul (confuzia unui personaj cu altul: Dandanache insistă în a-i considera pe Zoe şi Tipătescu soţi)

  • C. de nume – numele nu sunt alese intamplator, ci ilustreaza  o trasatura dominanta a personajelor: Pristanda=numele unui joc moldovenesc în care se bate pasul la stânga si la dreapta – numele sugereaza cameleonismul si slugarnicia personajului. Trahanache=derivat de la subst trahana=coca moale, sugereaza caracterul usor manipulabil al prezidentului

  • C. de limbaj – prilej pt autor de a satiriza incultura persjelor sale :

    • Deformarea neologismelor: famelie, bampir (Pristanda)

    • Etimologia populara: renumeratie (Pristanda), honeste bibere (honeste vivere) (Caţavencu)

    • Nonsensul: intr-o sotietate fara printipuri, care va sa zica ca nu le are (Trahanache)

  • Contradictia in termeni: lupte seculare care au durat vreo 30 de ani (Caţavencu)

  • beţia de cuvinte (discursul lui Farfuridi)

    1. C. de intentie = prin care se manifesta atitudinea satirica a autorului: „lista cu persoane” de la inceputul textului, in care Zoe este prezentata ca sotia celui de sus – modalitate de satirizare a abuzului de putere al personajului feminin.

    O scrisoare pierdută – rezumat

    Personaje:

    Tipătescu – prefectul judeţului

    Trahanache – preşedintele tuturor comitetelor şi comiţiilor

    Zoe Trahanache – soţia celui de sus

    Caţavencu – avocat, preedintele Societăţii Aurora Economică Română, directorul ziarului Răcnetul Carpaţilor

  • Cetăţeanul turmentat

    Farfuridi şi Brânzovenescu – avocaţi, partidul lui Trahanache

    Ghiţă Pristanda – poliţaiul oraşului

    Indici spaţio-temporali – capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre

    Act I – salonul lui Tipătescu

    • Pristanda şi Tipătescu au o discuţie pornind de la articolul defăimător la adresa lui Tipătescu scris de Caţavencu, apoi Pristanda povesteşte cum i-a spionat noaptea trecută pe Caţavencu şi ai lui (Ionescu, popescu, dpscălimea, popa Pripici – care fuma şi juca stos – Zapisescu), apoi despre cele 44 de steaguri, dintre care Prist arborase doar 14.

    • La Tipătescu vine Trahanache, care îi povesteşte despre şantajul lui Caţavencu (intriga)

  • Zoe îl trimite pe Prist la Caţav să îl invite la Tipătescu pt negociere, ordonându-i să nu-l percheziţioneze

  • Singurul care nu se agită este Trah, care încearcă să găsească o armă de contraşantaj pt Caţ (este politicanul abil care ştie că  nu există politician fără pată)

  • Vine Cetăţeanul turm la Tip, unde era şi Zoe: iniţial este dat afară, apoi el pomeneşte despre găsirea unei scrisori pe care o citea sub felinar când l-a întâlnit pe Caţavencu. Acesta îl îmbată şi îi sustrage scrisoarea.

  • Vin Farfuridi şi Brânzovenescu: ei se tem de trădare, deoarece Farfuridi candidează la postul de deputat din partea partidului aflat la putere şi îi vede pe Trah şi pe Prist intrând la Caţ, apoi pe Caţ venind la Tipătescu (caţavencu şi farf erau adversari politici, ei candidând la postul de deputat: farf din partea lui Tip/trah, caţ din partea opoziţiei)

    • Farf şi Brânz, alături de Trah fac calcule în vederea alegerilor, numărând voturile înainte ca acestea să aibă loc

    • Trah le infirmă temerile de trădare

    • Zoe încearcă să-l convingă pe Tip să îl voteze pe Caţ, iar Tip refuză în ciuda tuturor armelor femeii (lacrimi, rugăminţi, ameninţări)

    • Prist îl aduce pa Caţ la Tip pt a discuta cu Zoe, dar înainte de toate caţ îl întâlneşte pe Tip: Tip îi oferă lui Caţ mai multe funcţii/posturi politice în schimbul scrisorii, dar Caţ le refuză, mizâd totul pe poeziţia de deputat.

    • Apare Zoe, care îi promite lui Caţ voturile partidului lui Trah

    • Apare Trah, care ulterior e chemat pt la telegraf pt că se anunţase o depeşă de la centru

    Act III – sala primăriei

    • Trah prezidează şedinţa în cadrul căreia Farf şi caţ îşi susţin discursurile în vederea alegerii: discursul lui Farf se caracterizează prin abateri de la toate normele lingvistice şi logice, prin nonsens şi obscuritate, iar discursul lui Caţ este o mostră de demagogie (plânge, face gesturi largi, suspină pentru „ţărişoara” lui)

    • Tip plănuise ca Prist să decalnşeze o încăierare în cadrul căreia Caţ să fie bătut până cedează scrisoarea

    • Între timp, Trah găsise arma de contraşantaj: o poliţă care dovedea că Nae caţ sustrăsese bani de la societatea condusă, pe care îi folosise în interes personal

  • Se provoacă încăierarea în timpul căreia Caţ pierde pălăria în a cărei căotuşeală se afla scrisoarea

    Act IV – grădina lui Trahanache

    • Zoe şi Tip aşteaptă să vină Prist cu o veste

    • Apar Trah şi Dand, Trah îl prezintă pe viitorul deputat, care insistă în a-i considera pe Zoe şi Tip soţi

    • Dand le povesteşte cum a obţinut postul de deputat, şantajând printr-o scrisoare intimă un „becher” (bărbat necăsătorit), „persoană importantă”, amant al soţiei unui politician. El precizează că nu a înapoiat scrisoare după obţinerea postului, deoarece o va mai folosi ca armă de şantaj şi la viitoarele alegeri

    • Apar Prist şi Caţ, dar scrisoarea nu se mai află la acesta din urmă


  • Legal info - Data privacy - Contact - Terms-Authors - Terms-Customers -
    Swap+your+documents