<
>
Download

Hausübung
Sonstiges

Bucuresti Colegiul German goethe

2014

Ulrike T. ©
3.10

0.03 Mb
sternsternsternstern_0.2stern_0.3
ID# 46749







Originalitatea Prozei Sadoveniene


Mihail Sadoveanu (1880-1961), cel mai important prozator al literaturii romane in secolul XX, este unul dintre putinii scriitori care pot fi incadrati in mai multe curente literare, abordand o multitudine de teme si atingand prin vastitatea de personaje pe care le creeaza un univers original.

Proza sa poate fi caracterizata prin doi termeni : veridicitate si diversitate.

Un prim argument pentru a sustine teza originalitatii lui Sadoveanu este diversitatea constructiei operei, aceasta variind de la roman cu un fir epic nu foarte complicat la romane ce impletesc mai multe fire epice, alterneaza mai multe planuri narative si succeda planuri temporale diferite, pana la cicluri narative cu un singur sau cu mai multi naratori.

Spre exemplu, se poate observa diferenta intre cele doua cicluri narative, “ Soarele in Balta” si “Divanul persian”, publicate in 1934, respectiv 1940, pe care autorul le numeste romane, in ceea ce priveste structura acestora. Tehnica povestirii in rama este prezenta in ambele opere, dar in timp ce boierul basarabean Temistocle Cantaraga isi asuma rolul Seherezadei pe deplin, cei 7 intelepti prezenti in “Divanul persian” isi impart misiunea de a nara povestiri cu talc pentru salvarea printului.

Constructia celorlalte romane estela fel de diferita: de la urmarirea destinelor unor oameni din acelasi mediu, dar cu conditii sociale diferite (Locul unde nu s-a intamplat nimic), pana la aceea a destinului protagonistului de-a lungul calatoriei sale initiatice (Creanga de aur).

In continuare, voi reveni asupra termenului de diversitate ce caracterizeaza intr-un mod cat se poate de bine, proza lui sadoveanu. In primul rand, temele abordate de-a lungul operei sale se deosebesc si totodata se regasesc si sunt de fiecare data reinventate, readuse la viata de un nou conflict sau sunt privite din alt unghi, ceea ce le face sa para unice.

O alta forma a iubirii, este prezenta in romanul Creanga de aur (aparut in 1933), sub forma iubirii platonice si intiatice dintre sotia de imparat, domnita Maria, si Kessarion Breb. Alte teme predominante sunt educatia si intierea, conditia si statutul social, gelozia si familia.

Un alt argument pentru originalitatea de care Sadoveanu da dovada este multitudinea personajelor si caractererelor pe care acesta le creeaza, dezvaluind al doilea aspect important al prozei acestuia, si anume veridicitatea. Datorita varietatii de tipologii umane care sunt abordate si datorita finetei si preciziei de ceasornicar elvetian cu care acestea sunt create, opera sadoveniana capata o noua dimensiune si aduce un plus originalitaii ei.

Personajele sunt in stransa legatura cu lumea prezentata care de fiecare data este alta, lasandu-l pe cititor sa descopere singur universul unic creat de sadoveanu si animat de personajele acestuia. De la lumea orientala si tipologia omului mincinos si profitor, la intelepti, brahmani si imparati (Divanul persian si Soarele in balta) pana la lumea satului, a targului moldovenesc vazut prin ochii unui inginer francez (Noptile de sanziene) sau prin cei ai abatelui de Marenne (Zodia cancerului) sau a civilizatiei Bizantului de mult apus ( Creanga de Aur), autorul reuseste sa acopore o gama larga de personaje si teritorii, precum si indici temporali.

Simbolurile sunt un alt argument in favoarea lui Sadoveanu. Acestea apar atat explicit cat si implicit si sunt inserate in interiorul operelor pentru a sublinia inconstient mesajul transmis cititorilor de catre aceastea. Noaptea magica a sanzienelor, cea mai scurta noapte din an, noapte vrajilor, reprezinta simbolul central al oprei cu acelasi nume.

In timpul acelei nopti se hotaraste la “sabatul” animalelor soarta padurii ce le este casa. Prin simpla plasarea a ctiunii in aceea noapte, autorul realizeaza legaturile invizibile dintre magie si realitate si impleteste magicul cu ratiunea. Ciclul narativ Soarele in Balta, are ca supra personaj insusi sahul, simbol al intelepciunii si al alegerilor, al uniunii cosmice si al completarii in viata. ‘



| | | | |
Tausche dein Hausarbeiten